To be or not to be...provincial?
Partea a doua
După o mică pauză revin cu precizările legate de statutul divei, pe care sper că l-am lămurit data trecută și cel al noțiunii de socialite, termen folosit mai degrabă în alte locații, țări, metropole, în care nivelul averilor și al statutului social permite, cu adevărat, acest tip de titulatură.
Reamintesc pe această cale că data trecută am pornit în această analiză plecând de la o imagine publică, vrută de modă, dar departe de tot, de acest deziderat, ce infățișa niște doamne de ale Clujului îmbrăcate nepotrivit, de-a dreptul urît, într-un context public, în care ele păreau a fi încântate.
Perfect eronat.
Contextul cu pricina, numit eveniment de modă, aparența etalată- precară și discutabilă ca și gust,prestația publică, toate absolut au lăsat de dorit la capitolul imagine publică.
Tocmai pentru că luna decembrie este o lună în care alegem să ne expunem mai mult sau mai puțin, nu este deloc neglijabilă precizarea unor aspecte. Cu atât mai mult dacă ne dăm persoane publice.
În acest sens o femeie cu veleități de socialite este una bogată peste medie, permițându-și toalete dintre cele mai rafinate, de la cele mai prestigioase case de modă. Ocaziile pentru afișarea acestor achiziții ca și propria persoană sunt în raport direct proporțional atât cu vestimentația cât și cu persoana.
O aură de mister și puține bârfe romanțioase întregesc haloul unei astfel de femei. Combinația de atracție exterioară pe care ele o propagă inevitabil, o viață desfășurată în cele mai rarefiate stratosfere ale banului și finalmente CREAȚIA DE MODĂ aflată la cel mai înalt nivel sunt condițiile esențiale pentru a fi înregimentată în această categorie.
Poate am exagerat puțin, în enumerarea atributelor necesare în construirea unui tip de imagine dorită de preopinentele urbei noastre.
Asta doar ca să se înțeleagă pe deplin că nu avem cum să deținem dive și nici prea multe socialite -uri pe tărâmurile transilvane. Ostentația nu are nimic de a face cu stilul.
Dacă ele există, și eu știu acest lucru cu siguranță nu se vor afișa la modul acesta și-n astfel de ocazii lipsite de glamour dar cu pretenția de a- l avea.
Printre primele socialite -uri din istorie se află consemnată Madame de Pompadour, celebra amantă a regelui Ludovic al XV- lea dar și o altă doamnă celebră a cărei viață a fost ilustrată parțial în filmul The Duchess, din 2008, Georgiana Cavendish, ducesă de Devonshire.
Un fel de fashion icon- uri ale vremurilor pe care le-au trăit, cele două doamne- dar nu sunt doar ele, au lăsat o amprentă de stil inconfundabilă fiind portretizate de pictori remarcabili ai vremurilor.
Portretul Georgianei realizat de Thomas Gainsborough este celebru și dă seama peste vremuri, la fel ca cel al doamnei de Pompadour realizat de Francois Boucher, despre stilul vestimentar, atitudinea și întreaga persona afișată în context public.
Mai aproape de zilele noastre, cu cantitatea de scandal inclusă, ingredient de altfel necesar în construirea imaginii, avem celebrele lebede ale lui Truman Capote, subiect tratat și-n seria filmografică Feud: Swans versus Capote, un serial în opt episoade ecranizat după cartea jurnalistului Laurence Leamer: Capote s Women: A True Story of Love, Betrayal, and a Swang Song for an Era.
Celebrele lebede erau femei din înalta societate newyorkeză, prietene bune cu scriitorul, adevărate socialite cărora acesta le-a fost confident, dar care, într-o pană de inspirație s-a folosit de aceste confidențe în scrierea nuvelei La Côte Basque- numele unui restaurant celebru unde aceștia se întîlneau- și care a declanșat un scandal imens, doamnele tăind prin urmare orice legătură cu scriitorul.
Babe Paley, Slim Keith, C.Z Guest, Lee Radziwill, Ann Woodward și Joan Carson sunt lebedele lui Capote, fiecare cu povestea sa de viață ce merită cercetată de curioși.
Subiect intens de studiu pentru ceea ce poate însemna o doamnă de lume cu fascinația inclusă.
În rest să auzim numai de bine!
